Posted on 21 February 2013 by Asociatia Ro-Trans
Uzina URAC a finalziat reparatia primului vagon de tip V3A implicat in accidentul din cartierul RAHOVA in care au fost implicat doua tramvaie pe 18 IULIE 2012.
Urmatorul tramvai implicat in accident (#136) va iesi din reparatia accidentala in cel mai scurt timp.
Posted on 30 November 2012 by Asociatia Ro-Trans
Doctorul Sorin Oprescu a fost de acord cu bugetul alocat catre RATB de consilierii locali pentru constructia de 10 vagoane noi de tipul BUCUR LF.
(FOTO: ABeL Biszak)
Bucurestenii vor circula cu tramvaie asemanatoare ca in CLUJ
Posted on 26 November 2012 by Asociatia Ro-Trans
PRIMARUL BUCURESTIULUI, Prof. Doct. Sorin Oprescu este asteptat in aceasta noapte de o comisie a RATB-ului si PMB pentru a proba noile tramvaie achizitionate in anul 2012.
Posted on 24 November 2012 by Asociatia Ro-Trans
Comunitatea Ro-Trans a patruns in uzina de tramvaie BUCUR LF. URAC produce tramvaie din anul 1950 avand o istorie indelungata construind peste 700 tramvaie pentru romania. Dupa Revolutie UZINA URAC a trecut printr-un amplu proces de modernizare reparand peste 310 vagoane V3A pentru RATB.
Tramvaiele BUCUR LF sunt produse de URAC din anul 2007 pana in prezent construindu-se 10 modele.
In anul 2010-2011, regimul CRIT a achizitionat 4 tramvaie noi in valoare de 775.000 EURO. Anul acesta, URAC construieste alte 5 tramvaie de acest model.
Bucur LF are o structura diferita de tramvaiele actuale din Bucuresti. Cele 2 boghiuri motoare sunt asemanatoare cu cele de V3A, dar diferite la sistemul de franare. Boghiul purtator este un truc montat sub sectiunea C, conceput pentru tramvaie LF. Tractiunea tramvaiului este realizata cu ajutorul la doua invertoare preluand energia in CC tranformandu-o in CA folosind motoare asincrone trifazate. Podeaua vagonului este 70% LF, fiind ridicata doar in capete unde sunt boghiurile motoare. Capacitatea vagonului este de 238 calatori mai mica decat un tramvai V3A-93 (300 calatori), dar absorbtia din statii se face mai usor datorita celor 4 usi mari pozitionate pe portiuni LF. Usa 1 este exclusiv pentru cabina vatmanului, usa 6 este doar jumatate de usa conceputa pentru coborare. In sectiunea din mijloc exista o organizare putin asemanatoare cu cea din metrou cu cate 4 scaune in ambele parti.
Comunitatea RO-TRANS a fost informata de domnul INGINER GEORGE CAZAN ca Uzina URAC va construii un nou timp de tramvai pentru Bucuresteni: BUCUR LF 2.
Acest nou prototip are podea 100 % LF, instalatie de AC, 5 tronsoane, sisteme de informare.
Posted on 13 November 2012 by Asociatia Ro-Trans
Tramvaiele Bucur LF sunt fabricate de catre uzina proprie RATB fiind un tramvai adaptat pentru Bucuresti. Anul trecut, vechiul regim condus de directorul general ADRIAN Crit a cumparat 4 tramvaie noi de acelasi tip.
Bucur LF este cel mai nou tramvai produs de URAC fiind constructie noua. Acesta are o structura diferita de tramvaiele actuale din Bucuresti. Cele 2 boghiuri motoare sunt asemanatoare cu cele de V3A, dar diferite la sistemul de franare. Boghiul purtator este un truc montat sub sectiunea C, conceput pentru tramvaie LF. Tractiunea tramvaiului este realizata cu ajutorul la doua invertoare preluand energia in CC tranformandu-o in CA folosind motoare asincrone trifazate. Podeaua vagonului este 70% LF, fiind ridicata doar in capete unde sunt boghiurile motoare. Capacitatea vagonului este de 238 calatori mai mica decat un tramvai V3A-93 (300 calatori), dar absorbtia din statii se face mai usor datorita celor 4 usi mari pozitionate pe portiuni LF. Usa 1 este exclusiv pentru cabina vatmanului, usa 6 este doar jumatate de usa conceputa pentru coborare. In sectiunea din mijloc exista o organizare putin asemanatoare cu cea din metrou cu cate 4 scaune in ambele parti.
Calendarul de livrare a tramvaielor Bucur LF pe care UZINA URAC doreste sa il respecte este de 2 tramvaie pe luna, 407/8 ajungand in luna Decembrie la depou, iar 409/410 anul viitor.
Primaria Capitale a aprobat constructia de 3 tramvaie noi BUCUR LF, livrarea acestora fiind la jumatatea anului 2013.
Posted on 30 October 2012 by Asociatia Ro-Trans
Posted on 10 October 2012 by Asociatia Ro-Trans
Tramvai dublu articulat Lincke-Hofmann Busch (LHB) este modelul de referinta dupa care URAC-ul s-a inspirat pentru a fabrica V3A-ul.
In sectiunea C, LHB nu avea nici o usa, aceasta fiind plasata in sectiunea B.
Tot ce a mai ramas din tramvaiul ISTORIC se afla “boghiul motor” care se pare ca este functional. El se afla “parcat” in UZINA URAC, vremea trece iar boghiul se degradeaza. In urma cu vreo 2 ani, un locuitor al SIBIULUI a dorit sa cumpere acest monument rulant dar pretul cerut de regie a fost prea exorbitant:
Posted on 03 July 2012 by Asociatia Ro-Trans
Posted on 28 June 2012 by Asociatia Ro-Trans
Regia Autonomă de Transport București vrea să doteze mai multe tramvaie Bucur cu echipamente de climatizare. RATB este dispusă să plătească însă 33.700 euro pentru singur echipament. La același preț s-ar putea achiziționa și un microbuz nou.
RATB intenționează să încheie un acord-cadru pentru achiziționarea unor “echipamente climatizare salon pasageri tramvai Bucur”. Potrivit documentației de atribuire publicată în sistemul electronic de achiziții publice, regia de transport este dispusă să plătească 270.091 euro cu TVA pentru 5-8 de echipamente. Astfel, în condițiile în care s-ar cumpăra numărul maxim de echipamente, respectiv opt, RATB ar plăti aproximativ 33.761 euro pentru un singur echipament. Practic, RATB va plăti pe un echipament de aer condiționat cât pentru un mircobuz. Astfel, pe piața de profil, un minibus Ford Transit de 8+1 locuri poate fi cumpărat la prețul de 33.356 € cu TVA.
“Valoarea estimată pentru aceasta achiziție s-a stabilit în urma analizei cererilor de ofertă primite de la firmele de specialitate. Valoarea de 217.816 euro, reprezintă prețul mediu al ofertelor primite”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanții RATB.
Potrivit caietului de sarcini, echipamentul este destinat asigurării aerului condiționat, fără funcția de încălzire, în interiorul tramvaielor Bucur și se montează pe acoperișul vagonului de tramvai. Acesta este compus din două aparate de aer condiționat cu funcționare independentă, alimentate din două surse statice autonome, montate pe acoperișul vagonului. Tramvaiele pe care vor fi montate echipamentele sunt construite de RATB în uzina proprie.
Garantia echipamentelor pentru tramvaiele Bucur LF va fi de 24 de luni, iar furnizorul va asigura garanție totală, în această perioadă, inclusiv cantitatea necesară de agent frigorific, filtre și ulei de ungere.
500 de autobuze fără aer condiționat
Bucureștenii care folosesc autobuzele RATB “beneficiază” vara și de o ședință de saună. Astfel, jumătate dintre autobuze nu sunt dotate cu aer condiționat. În urmă cu mai mulți ani, când RATB a achiziționat o mie de autobuze Mercedes a ales ca doar jumătate dintre ele să fie dotate și cu aparate de aer condiționat.
În anul 2009, în limita fondurilor disponibile la acea dată, au fost montate instalaţii de climatizare, similare celor aflate deja în exploatare, pe un număr de 12 autobuze Mercedes Citaro Euro 3, neprevăzute din construcţie cu echipamente de aer condiţionat în compartimentul de călători. RATB a scos din buget pentru aceste instalaţii de climatizare (piese, materiale, manoperă montaj) aproximativ 19.000 de euro pentru fiecare în parte.
Cât privește confortul călătorilor, vești bune nu sunt nici în acest an. Întrebat cum se vor răcori în această vară bucureștenii care circulă cu autobuzele, primarul general, Sorin Oprescu, a spus miercuri: “Să deschidă geamurile”. “Costă mult să pui acum aer condiționat pe autobuze. Și oricum, nu avem prevăzut în buget dotarea autobuzelor cu aer condiționat”, a mai spus edilul-șef.
Sorin Oprescu a cerut totuși directorului RATB, Viorel Popescu, ca pe timp de caniculă să reorganizeze programul mijloacelor de transport în comun astfel încât timpul de așteptare în stație să nu fie mai mare de câteva minute.
Posted on 23 June 2012 by Asociatia Ro-Trans
În 2009, fabrica a lansat pe piaţă tramvaiul Bucur Low Floor, unul dintre cele mai ieftine din lume, iar pentru la anul se mai pregătesc încă opt astfel de modele. Când nu fac tramvaie moderne, angajaţii URAC se ocupă cu restaurarea tramvaielor de epocă pentru Austria şi Germania sau repară vehiculele care au început să îşi dea duhul.
Se pregătesc încă opt tramvaie Bucur LF
Proiectanţii nu s-au gândit prea mult la denumire, au ales un nume simbolic pentru Bucureşti şi în rest au avut grijă ca noul lor model să fie unul fiabil care să nu treacă prea des prin service pentru reparaţii. „Prima ieşire cu tramvaiul a fost într-o noapte de vară. Unul asculta motorul, altul era atent la suspensii. Eram bucuroşi că suntem cu tramvaiul pe stradă, că circulăm cu un produs la care am lucrat, dar ne-am izbit şi de probleme. Ne-am dat seama că multe dintre refugii nu erau pregătite pentru acest tip de tramvai şi, mai târziu, am desfăcut părţile din refugiu care se intersectau cu geometria tramaviului”, povesteşte inginerul George Cazan, unul dintre cei care au fost implicaţi în proiectul Bucur Low Floor.
În trafic sunt înscrise deocamdată cinci modele Bucur LF, care circula doar pe linia 1, dar de la anul ar mai putea intra în circulaţie încă opt. Acestea sunt deja în procesul de producţie, cinci fiind în stadiu avansat, iar trei într-o etapă intermediară de fabricaţie. „Dacă au linie separată, tramvaiele sunt un mijloc de transport foarte efficient. Sunt rapide, nepoluante, pot duce mulţi călători pe o distanţă mai mare”, spune inginerul George Cazan de la urac.
Ca să iasă în trafic şi celelalte tramvaie Bucur LF totul va depinde de finanţarea Primăriei. „Dacă primăria va cumpăra tramvaiele produse de noi, treptat vom putea înlocui vehiculele mai vechi, care circulă în tot Bucureştiul”, speră iginerul George Cazan. Noile tramvaie vor avea un design elegant, podeaua total coborâtă, trapă pentru persoanele cu disabilităţi, sistem modern de frânare, motoare cu consum mic de eneergie. „Cele cinci modele Bucur LF produse până acum au un consum de energie cu 40% mai mic faţă de vehiculele mai vechi. Sunt motoare robuste, fiabile, care nu au nevoie de multe operaţii de întreţinere”, explică Valeriu Bulf, inginer proiectant la URAC. Nu le lipseşte nici măcar „cutia neagră”, întocmai ca la avioane. „De fapt, este vorba despre un sistem de diagnoză, care arată când a frânat şoferul, când a semnalizat stânga-dreapta, ce viteză avea când a frânat şi multe alte date care, la o adică, pot ajuta în caz că s-a produs un accident”, detaliază Valeriu Bulf.
Un singur lucru le lipseşte celor cinci tramvaie Bucur LF – aerul condiţionat. Norc însă cu acoperişul din material termoizolant care nu atrage căldura. „Sperăm ca noile modele să aibă altă soartă şi să le putem echipa şi cu aer condiţionat. A fost o problemă de finanţare, nu de tehnică”, spune inginerul George Cazan.
Am supravieţuit pe timp de criză
De pe urma producţiei de tramvaie au câştigat nu doar călătorii care s-au ales cu mijloace noi de transport în comun, ci şi cei o mie de angajaţi ai uzinei bucureştene URAC. „Producţia ne-a permis supravieţuirea pe timp de criză. Au fost şi l anoi disponibilizări, darn u putem spune că au fost massive. „Ar fi păcat să se termine şi cu industria asta. Nu e atât de poluantă, plus că antrenează alte industrii. Avem nevoie de ţevi, de vopseluri, de produse electronice, de boghiuri. E bine când se mai produce şi ceva românesc”, spune George Cazan, unul dintre cei mai vechi angajati de la URAC. In uzina sunt angajati o mie de muncitori, însă nu toţi sunt implicaţi in procesul de producţie. „Tot noi facem şi mentenanţa tramvaielor mai vechi, reparaţii, plus partea de resturare şi confecţionare vagoane de epocă. De exemplu acum, avem un contract cu un muzeu al transporturilor din Viena. Am resturat cinci vagoane pentru muzeu, iar pentru regia noastră alte patru” explică inginerul George Cazan, apoi vine cu exemplul orasului Cluj, unde acum câţiva ani a câştigat o firmă poloneză contractul cu primaria. „Au comandat vreo 12 tramvaie. Nu-i păcat că nu s-au făcut în România”, se întreabă inginerul.
Şi la Bucureşti au fost discuţii legate de achiziţionarea din afară a unor tramvaie moderne, dar în cele din urmă s-a renunţat la idee. „Să dai trei milioane pe un asemnea tramvai faţă de un milion cât costă al nostru şi să mai menţii şi mâna de lucru e o diferenţă. În plus, tot noi facem şi mententaţă, ceea ce scade mult costurile”, completează inginerul Valeriu Bulf.
Pentru tramvaiul Bucur LF a lucrat o echipă de 50 de oameni care a reuşit să prducă tramvaiul în aproximativ două luni. Perioada de testare a fost de o săptămână, iar durata de viaţă pentur acest model ar putea fi de aproximativ 20 de ani. În mod normal, un tramvai ar trebui scos din uz după 15 ani de folosire.
Bucur LF: CARACTERISTICI
26 de metri lungime,
2,45 metri lăţime
43 de locuri pe scaune,
265 locuri în picioare
3 corpuri de caroserie,
Viteză de 60 de kilometri pe oră, dar a fost programat să nu depăşească mai mult de 50 de kilometri pe oră
