filme porno filme online xnxx xxnx xxnxx xxnxnxx

Tag Archive | "33 ani de metrou"

Tags: , , ,

S.C. METROREX S.A. va doreste toate cele bune cu ocazia ZILEI METROULUI si va multumeste ca a-ti ales sa calatoriti cu metroul

Posted on 17 November 2012 by Asociatia Ro-Trans

Ieri, reprezentanti Metrorex au aniversat 33 de ani de la INAUGURAREA Metroului Bucurestean.

Metrorex va invita DUMINICA 18 noiembrie 2012 incapand cu ora 11:00 la Ziua Portilor Deschise – vizita la Dispeceratul Central.
Programul continua cu Spectacol omagial sustinut de Teatrul Masca – Statui vivante (ora 12:30). Spectacolul isi propune sa ofere publicului calator momente de relaxare si sa demonstreze ca bucuria creatiei adevarate poate fi oferita si primita – adaugand valoare culturala unui spatiu public important, metroul din Bucuresti.

 

S.C. METROREX S.A. va doreste toate cele bune cu ocazia ZILEI METROULUI si va multumeste ca a-ti ales sa calatoriti cu metroul.

 

FILE DE POVESTE:

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în municipiul Bucureşti, încă din anul 1970 s-au prevăzut trasee majore de suprafaţă care să preia fluxurile de călători, însă acestea nu ofereau soluţii corespunzătoare şi condiţii prevăzute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, soluţie optimă atât pentru descongestionarea traficului de suprefaţă, cât şi pentru transportul călătorilor în condiţii de confort, siguranţă şi rapiditate sporită. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului.
La 15 februarie 1972 – se hotărăşte instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
La 25 noiembrie 1974 – se hotărăşte declanşarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte.
În februarie 1975 – se înfiinţează Întreprinderea Metroul Bucureşti care avea rolul de constructor al întregii reţele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor şi începe proiectarea trenurilor.
Metroul – ca şi orice altă construcţie a presupus şi presupune existenţa mai mult sau mai puţin îndelungată a şantierului şi datorită condiţiilor mai puţin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenţă sau aflaţi în trecere pe lângă el, şantierul ca atare nu a fost şi nu este privit în general cu prea multă simpatie.
“Primul ţăruş” al şantierului – cum se exprimă constructorii – a fost bătut la 20 septembrie 1975.
După acest eveniment aveau să treacă ceva mai mult de patru ani de şantier şi Bucureştiul intra în categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri în lume, sigur ştiindu-se că în 1974 Praga devenea al 50-lea oraş cu metrou în funcţiune.
Ritmul de construcţie în această primă etapă a fost de 2 km pe an, ceea ce în mod absolut nu înseamnă prea mult, dar faţă de o lucrare în premieră pe ţară, constituia un ritm bun. În scurt timp ritmul de construcţie avea să se dubleze, păstrându-se acelaşi până la încheierea lucrărilor şi la ultima magistrală. În continuare metroul s-a realizat într-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decât media înregistrată pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an.
Execuţia staţiilor de metrou în incintă de pereţi mulaţi cu capac, se bazează pe ideea utilizării pe perioada execuţiei planşeului de acoperiş al staţiei, ca element de sprijinire a incintei de pereţi mulaţi. În această idee, acoperişul staţiei se pretoarnă înainte de realizarea celorlalte elemente de structură rezemând pe pământ, pe capetele pereţilor mulaţi şi pe stâlpii metalici lansaţi în tranşee forate la adâncime.
Construirea de tuneluri în subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanţi din primele zile ale existenţei Întreprinderii Metroul Bucureşti. Această soluţie nu se putea definitiva până nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans şi montaj al bolţarilor prefabricaţi – scutul – producţia de bolţari ş.a.m.d.
Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede în ţară şi să fie în măsură să ţină frontul stratificaţiei, care urma să fie străbătută fiind în bună parte nisipoasă, iar instalaţiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasări. S-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar tacţionat cu sutare şi orizontale care rup taluzul de cădere a nisipului. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de Întreprinderea Metroul Bucureşti şi au fost executate la Întreprinderea 23 August Bucureşti.
În anul 1977 a fost înfiinţată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Căilor Ferate, iar la data de 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou.
Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transformă in “Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, pentru satisfacerea interesului public, social şi de apărare civilă”. Totodată, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural şi strategic”.
În baza hotărârii nr. 482/24.06.1999 publicată în Monitorul Oficial 293/1999 se schimbă denumirea societăţii în “Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti – METROREX S.A.”.
Exploatarea, întreţinerea curentă şi reparaţiile infrastructurii şi materialului rulant se efectuează de regulă cu personal angajat al societăţii, distribuit în subunităţi de bază, după cum urmează: electroenergetică, electromecanică, semnalzare bloc comandă, automatizări şi telecomunicaţii, linii-tunele, administrare staţii, comercial, depouri şi uzina de reparaţii.
Sistemul de transport cu metroul este monitorizat şi coordonat permanent de un dispecerat central, care subordonează la rândul lui alte cinci dispecerate de ramură.
Metroul bucureştean are deja o configuraţie impunătoare care-l aşează printre cele mai moderne şi mai eficiente mijloace de transport urban. Construcţia lui continuă şi insuşi acest fapt confirmă încă o dată că Bucureştiul simte o nevoie acută de metrou.
La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor. Cele şase staţii sunt : – Semănătoarea
– Grozăveşti
– Eroilor
– Izvor
– Piaţa Unirii
– Timpuri Noi
Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a functionat cu calatori fiind singurul metrou care in perioada de probe a functionat cu calatori.
În decembrie 1984 se dă în exploatare porţiunea dintre Semănătoarea şi Crângaşi (o staţie).
Cu această ocazie se face legătura între cartierul Giuleşti – centrul Bucureştiului – Platforma industrială 23 August – Platforma industrială Militari (Industriilor).
În tot acest timp se lucra intens şi la construirea magistralei II, magistrală care urma să lege partea de nord a Bucureştiului cu partea de sud.
În ianuarie 1986 se dă în exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 staţii:
– Piaţa Unirii II
– Tineretului
– Pieptănari (“Eroii Revolutie”)
– Ctin. Brâncoveanu
– Pţa. Sudului
– Apărătorii Patriei
– I M G B (“Dimitrie Leonida”)
– Depoul IMGB(“Berceni”)
Cu această ocazie se uneşte a treia mare zonă industrială, IMGB, cu centrul capitalei şi astfel cine merge cu metroul, poate ajunge din centru (Pţa. Unirii) până la platforma industrială 23 August sau platforma industrială IMGB sau platforma industrială Militari (Industriilor) sau până în cartierul Giuleşti (Crângaşi).
În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piaţa Unirii II – Pipera) din magistrala II harta compus din şase staţii:
– Universitate
– Pţa. Romană
– Pţa. Victoriei
– Aviatorilor
– Aurel Vlaicu
– Pipera
Acest tronson trebuia dat în exploatare cu călători cu câteva luni mai devreme dar au existat întârzieri faţă de planificări.
În decembrie 1987* se dă în exploatare încă o staţie după staţia Crângaşi şi anume Gara de Nord harta, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.
În luna august 1989 se dă în folosinţă magistrala III care face legătura între staţia Gara de Nord şi staţia Dristor 2 având şase staţii:
– Pţa. Victoriei 1
– Stefan Cel Mare
– Obor
– Pţa. Iancului
– Pţa. Muncii
– Dristor 2
Cu această ocazie se închide inelul de metrou care încorporează centrul capitalei.
În anul 1990* se schimbă numele a două staţii:
– Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigorescu
– Pieptănari devine Eroii Revoluţiei

În mai 1991 se dă în exploatare staţia Antilopa şi segmentul dintre Republica şi Antilopa.
La sfârşitul anului 1992 se dă în exploatare staţia Basarab 1 construită între staţia Crângaşi şi staţia Gara de Nord. Această staţie va cuprinde în viitor şi staţia Basarab 2, staţie care va deservi Magistrala IV.
Staţia este comună pentru călători dar, are linii separate care deservesc cele două magistrale I şi IV.
După 1990, având în vedere că distanţa dintre staţiile Armata Poporului (“Lujerului”) şi staţia Păcii era de circa 2,5 Km şi că, cartierul Militari, zona Piaţa Gorjului (zonă foarte aglomerată) era la mijlocul acestei distanţe, se ia hotărârea ca la Pţa. Gorjului să se construiască o nouă staţie. Lucrările au fost foarte anevoioase mai ales că trenurile trebuiau să circule.
În aceste condiţii s-a hotărât ca staţia să se construiască şi să se dea în exploatare împărţită în jumatate. Astfel, această staţie a fost dată în exploatare în două etape în anii 1994 şi 1998.
În anul 1994 s-a dat în exploatare jumătatea de staţie care desemna direcţia de mers dinspre Armata Poporului (“Lujerului”) spre Păcii iar în 1998 s-a dat şi cealaltă jumătate de staţie.
Pe data de 1 Martie 2000 se da in exploatare magistrala IV de metrou avand 4 statii:- Gara de Nord II
– Basarab II
– Griviţa
– 1 Mai
Pe data de 19 Noiembrie 2008 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură avand ca staţii:
– Nicolae Grigorescu II
– 1 Decembrie 1818
– Policolor (actuala “Nicolae Teclu”)
– Linia de Centură (actuala “Anghel Saligny”)
Pe data de 01 Iulie 2011 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Jiului si Parc Bazilescu avand ca statii :
– Jiului
– Parc Bazilescu

Comments (0)

Advertise Here
Advertise Here

DECODARI GSM