Cu ocazia aniversării a 120 de ani de la darea în folosinţă a primei linii electrice din Bucureşti, Regia Autonomă de Transport Bucureşti va organiza, în data de 27 decembrie, începând cu ora 10.00, evenimentul „Parada tramvaielor electrice”.

Cu acest prilej, bucureştenii vor putea admira convoiul de tramvaie, ce va marca evoluţia în timp a transportului electric pe şine, începând cu “bătrânul” Thomson V056, realizat în 1955 în Atelierele Centrale ale Întreprinderii de Transport Bucureşti, continuând cu tramvaiul Tatra, urmaşul vagoanelor importate în anii ‘70, apoi, înaintând pe firul vremii, cu un vagon V3A modernizat, din generaţia construită în anul 1973 şi modernizată începând din 1993, urmat de tramvaiul Bucur 1 modernizat în anul 2001. Parada va cuprinde şi “piesa de rezistenţă a Regiei “, tramvaiul Bucur LF, proiectat şi realizat integral în cadrul Uzinei RATB.

Convoiul va reconstitui, în parte, traseul primei linii electrice, respectiv Piaţa Victoriei (Depoul Victoria) – Şos. Stefan cel Mare – Bucur Obor – Calea Moşilor – Piaţa Sf. Gheorghe.
Menţionăm că, pe data de 9 decembrie 1894, a apărut pe străzile Bucureştiului primul tramvai electric, fapt ce situează România în rândul primelor zece ţări europene care au introdus tracţiunea electrică în transportul public. Tramvaiul avea indicativul 14 şi circula pe traseul Cotroceni – Piaţa Sf. Gheorghe – Calea Moşilor – Obor.

De asemenea, pentru cei interesaţi de istoria transportului public, RATB va organiza între orele 8.00 – 21.00, la terminalul Piaţa Sf. Gheorghe, un muzeu în interiorul unui tramvai de epocă.

Metrorex va include in bugetul alocat pe anul 2015 achizitionare de 8 trenuri de metrou spaniole de tip CAF, conform anexei semnate la primul contract. Pentru noile trenuri municipalitatea va plati 47 milioane de euro, bani atraşi de la Banca Europeană de Investiţii conform declaratiilor DIRECTORULUI GENERAL RADU AUREL la Festivitatile de aniversare 35 ani.

Trenurile CAF au fost asamblate in Spania la Becsain (primele 4 unitati) si Bucuresti, Atelierele CFR Grivita, fosta Grivita Rosie.

 (C) Asociatia Ro-Trans – http://portal.ro-trans.net/bucuresti-trenuri-noi-de-metrou-in-2015-ultimul-tren-caf-intra-in-exploatare-in-decembrie-2014/

By Oana27.

Primele metrouri Spaniole au ajuns in Romania in urma cu un an, intrand in exploatare pe 9 Iunie ac. Conform graficului de introducere cu calatori, la ora actuala circula 15 rame, ultima urmand sa finalizele testele in la sfarsitul lunii Noiembrie.

Ce nume vor purta cele 8 noi trenuri CAF

Metrorex va pastra graficul de botez al trenurilor continuand cu cele mai importante ape din Romania:

UT17 – Trotus
UT18 – Berbec
UT19 – Cibin
UT20 – Tismana
UT21 – Nera
UT22 – Putna
UT23 – Cerna
UT24 – Casimcea

 (C) Asociatia Ro-Trans – http://portal.ro-trans.net/bucuresti-trenuri-noi-de-metrou-in-2015-ultimul-tren-caf-intra-in-exploatare-in-decembrie-014/

—–

Trenul CAF are 6 vagoane, lungimea de 113,6 m, latimea de 3,2 m si are capacitatea de a transporta un numar de 1.200 de calatori. Viteza maxima este de 80 km/h, iar viteza comerciala este de 40 km/h.

Introducerea in serviciul comercial a trenurilor realizate de firma CAF va avea ca rezultat direct:
– imbunatatirea conditiilor de siguranta si a confortului calatorilor prin suplimentarea numarului de bare de sustinere, suplimentarea numarului de scaune (6 pentru fiecare tren), amenajarea unui loc special pentru biciclete;
9021-1- imbunatatirea accesibilitatii persoanelor cu mobilitate redusa in/din tren, precum si la dotarile trenului, prin implementarea unui sistem nou de avizare si avertizare exterioara sonora si vizuala a deschiderii/inchiderii usilor de acces ale trenului, crearea a doua spatii special amenajate pentru fixarea si asigurarea scaunului rulant, aplicarea textului Braille pe butoanele de comanda a deschiderii locale a usilor trenului, micsorarea distantei dintre peron si tren (de la 105 mm la 70 mm), banda fluorescenta la pragul usilor pentru accesul calatorilor in vagon;
– inlocuirea in totalitate a parcului de trenuri de constructie veche mentinut in circulatie pe magistralele 1, 2 si 3;
– scaderea consumului de energie electrica cu aproximativ 5 % (datorita implementarii unor solutii tehnice performante in ceea ce priveste tractiunea si frânarea trenurilor);
– scaderea costurilor cu mentenanta pentru cele 16 trenuri cu aproximativ 40 % fata de costul suportat pentru trenurile de constructie veche;
– imbunatatirea sigurantei in exploatare prin dotarea trenurilor cu sisteme automate de protectie si operare de ultima generatie.

Valeriu Bunea este DIRECTORUL GENERAL RATB interimar din 23 Iulie 2013 ca urmare a demisiei a lui Adrian Campureanu.

Conform declaratiei de avere publicate pe siteul regiei, Valeriu Bunea conduce o DACIE 1310 BREACK fabricatie 1997 si un autoturism Opel fabricat in 2003.

Locuinta DIRECTORULUI INTERIMAR RATB este o casa de circa 160 m patrati aflata in proprietatea sotiei, Adriana Bunea, dobandita in anul 1998.

Salariul obtinuat de domnul V. Bunea in anul 2012 ocupand functia de SEF DEPARTAMENT este de 61.157 RON (echivalent in EURO 13,899), pe luna circa 5900 lei. Sotia directorului a obtinut venituri in anul 2012 19.200 din pensie (avand un venit pe luna de 1600 lei).

Directorul interimar RATB detine conturi bancare in valoare de 59.500 RON ( echivalent 13522 EURO).

Ca proprietate de “vacanta” detine un teren dobandit in anul 2008 de aproximativ 908 metri patrati achizitionat de sotie sub contract de vanzare-cumparare.

>> DESCARCA DECLARATIA DE AVERE!!!!  <<

Conform railwayinsider.eu Ştefan Roşeanu a fost numit director general al operatorului naţional de transport feroviar de călători, CFR Călători, în data de 13 iunie 2012.
Ştefan Roşeanu este co-fondator al Club Feroviar, organizaţie ce sprijină şi promovează transportul public pe şină atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
De asemenea face parte din Grupul de Lucru „Rail Strategy Platform”, convocat de Vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, grup ce a fost înfiinţat pentru a dezbate problemele sectorului feroviar european şi a-l consilia pe Vicepreşedinte în vederea reformei sectorului feroviar pentru următorii ani.
În perioada 2007-2012, Roşeanu a fost secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIF), organizaţie ce îşi propune să contribuie semnificativ la creşterea notorietăţii transportului pe şină şi dezvoltarea industriei feroviare autohtone.
În cadrul AIF, alături de alte patru organizaţii de profil din România, Ştefan Roşeanu se numără printre iniţiatorii Platformei „România Feroviară 2020”, lansată în 2011 şi ai Alianţei Pro Cale Ferată.
În 2009 Roşeanu a fost membru al Guvernului Privat. Înfiinţat în septembrie 2008, grupul de lucru din care fac parte peste 150 de top-manageri, consultanţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, este un amplu exerciţiu de consultare a mediului de afaceri românesc, cu privire la priorităţile economice ale ţării.