Metrorex a inaugurat oficial 2 statii de metrou Laminorului si Straulesti situate in cartierele Bucurestii Noi si Straulesti .

Statiile de metrou sunt moderne, cu un designe futuristic. Noua sectiune a fost construita de la zero si a durat 5 ani de zile. Cele 2 statii de metrou se intind pe 2.1 km, constructie noua fiind 1.89 km, restu dateaza din anii ’89.

Conform B365 “Pe 19 decembrie este programată această inaugurare (a Magistralei 4 de metrou – n. r.). Încă menţinem acea zi. Avem un comandament zilnic unde urmărim toate aceste proiecte”, a spus Buşe pentru Agerpres.

Proiectul Magistrala 4 de metrou – Gara de Nord – Lac Străuleşti: Secţiunea Parc Bazilescu – Lac Străuleşti realizează extinderea M4 în zona de nord a Bucureştiului cu încă două staţii, Laminorului şi Străuleşti, cu tunelele şi galeriile de legătură aferente, un terminal intermodal, un Park&Ride şi un depou. Lungimea totală a secţiunii va fi de 2,1 kilometri. Valoarea totală a proiectului este de 1,115 miliarde de lei (252,4 milioane de euro).

Prin punerea în funcţiune a Magistralei 4 de metrou, la finele lunii decembrie 2016, va fi facilitată legătura între sectorul 1 Bucureştii Noi, zona Parc Bazilescu (Ps Zarea) – Străuleşti şi centrul oraşului, fiind estimaţi aproximativ 50.000 călători pe oră şi sens a postat b365 pe pagina de media.

Va invitam sa participati la vernisajul lansarii volumului 2 a cartii dl. Ilie Tanasache >> “Metroul Romanesc si Metrourile Terrei” cu ocazia inplinirii a 35 ANI de metrou in ROMANIA.

Vor participa cateva oficialitati legendare a metroului, totodata, reprezentantii Metroului si a Sindicatului USLM.

In deschiderea manifestarilor dedicate evenimentului va invitam vineri, 15 noiembrie a.c., la ora 19:00 in statia Piata Unirii 1, unde va avea loc vernisajul unei noi expozitii de fotografii, in cadrul proiectului “Galeria din Galerie “– proiect de arta urbana fotografica dezvoltat in colaborare cu Asociatia Bucurestiul meu drag.
Expozitia poate fi vizitata pana pe 28 noiembrie a.c.
In ziua aniversara, 19 noiembrie 2013, invitam bucurestenii la Dispeceratul Central – situat in incinta statiei de metrou Piata Unirii 1, acces Tribunal – unde va avea loc “Ziua Portilor Deschise la Metrou”.
Programul de vizitare va fi 11:00 – 15:00. Tot pe 19 noiembrie 2013 , in statia de metrou Piata Unirii 1, incepand cu ora 18.00 va invitam la un spectacol omagial organizat de Asociatia Arta nu Musca, manifestare ce va propune o incursiune in acordurile pasionale si seducatoare ale tangoului argentinian.
Evenimentele la care publicul este asteptat isi propun sa dezvaluie aspecte din latura nevazuta a muncii lucratorilor de la metrou si sa ofere momente de relaxare demonstrand ca bucuria creatiei adevarate poate fi oferita si primita intr-un spatiu neconventional, adaugand valoare culturala unui spatiu public important, metroul din Bucuresti.
O noua pagina de metrou romanesc se intoarce.
       La ceas aniversar, un gand bun spre viitorul nostru, al tuturor!

Istoric Metrorex :
 

 Pentru satisfacerea cererii de transport un comun în municipiul Bucuresti, inca din anul 1970 s-au prevazut trasee majore de suprafata care sa preia fluxurile de călători, însa acestea nu ofereau solutii corespunzatoare si conditii prevazute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, solutie optima atat pentru descongestionarea traficului de suprafata, cat si pentru transportul calatorilor in conditii de confort, siguranta si rapiditate sporita. In urma studiilor preliminare efectuate in perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea si constructia metroului.
   La 15 februarie 1972 – se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
   La 25 noiembrie 1974 – se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
   În februarie 1975 – se înfiinţeaza Intreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si începe proiectarea trenurilor. 
   Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin îndelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influentă sau aflati in trecere pe langă el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie. 
   “Primul tarus” al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut la 20 septembrie 1975. 
   După acest eveniment aveau să treaca ceva mai mult de patru ani de santier si Bucurestiul intra in categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri in lume, sigur stiindu-se că in 1974 Praga devenea al 50-lea oraa cu metrou in functiune. 
   Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de 2 km pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar faţa de o lucrare în premiera pe ţara, constituia un ritm bun. In scurt timp ritmul de constructie avea sa se dubleze, pastrandu-se acelasi pana la incheierea lucrarilor si la ultima magistrala. In continuare metroul s-a realizat intr-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decat media inregistrata pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an. 
Executia statiilor de metrou in incinta de pereti mulati cu capac, se bazeaza pe ideea utilizarii pe perioada executiei planseului de acoperis al statiei, ca element de sprijinire a incintei de pereti mulati. In aceasta idee, acoperisul statiei se pretoarna inainte de realizarea celorlalte elemente de structura rezemand pe pamant, pe capetele peretilor mulati si pe stalpii metalici lansati in transee forate la adancime. 
   Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanti din primele zile ale existentei Intreprinderii Metroul Bucuresti. Aceasta solutie nu se putea definitiva până nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans şi montaj al bolţarilor prefabricaţi – scutul – producţia de bolţari ş.a.m.d. 
   Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede în ţară şi să fie în măsură să ţină frontul stratificaţiei, care urma să fie străbătută fiind în bună parte nisipoasă, iar instalaţiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasări. S-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar tacţionat cu sutare şi orizontale care rup taluzul de cădere a nisipului. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de Întreprinderea Metroul Bucureşti şi au fost executate la Întreprinderea 23 August Bucureşti. 
   În anul 1977 a fost înfiinţată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Căilor Ferate, iar la data de 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou.
   Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transformă in “Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, pentru satisfacerea interesului public, social şi de apărare civilă”. Totodată, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural şi strategic”. 
   În baza hotărârii nr. 482/24.06.1999 publicată în Monitorul Oficial 293/1999 se schimbă denumirea societăţii în “Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti – METROREX S.A.”. 
   Exploatarea, întreţinerea curentă şi reparaţiile infrastructurii şi materialului rulant se efectuează de regulă cu personal angajat al societăţii, distribuit în subunităţi de bază, după cum urmează: electroenergetică, electromecanică, semnalzare bloc comandă, automatizări şi telecomunicaţii, linii-tunele, administrare staţii, comercial, depouri şi uzina de reparaţii. 
   Sistemul de transport cu metroul este monitorizat şi coordonat permanent de un dispecerat central, care subordonează la rândul lui alte cinci dispecerate de ramură. 
   Metroul bucureştean are deja o configuraţie impunătoare care-l aşează printre cele mai moderne şi mai eficiente mijloace de transport urban. Construcţia lui continuă şi insuşi acest fapt confirmă încă o dată că Bucureştiul simte o nevoie acută de metrou.
   La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor. Cele şase staţii sunt : – Semănătoarea
– Grozăveşti 
– Eroilor 
– Izvor 
– Piaţa Unirii 
– Timpuri Noi 
   Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a functionat cu calatori fiind singurul metrou care in perioada de probe a functionat cu calatori. 
   În decembrie 1984 se dă în exploatare porţiunea dintre Semănătoarea şi Crângaşi (o staţie). 
   Cu această ocazie se face legătura între cartierul Giuleşti – centrul Bucureştiului – Platforma industrială 23 August – Platforma industrială Militari (Industriilor). 
În tot acest timp se lucra intens şi la construirea magistralei II, magistrală care urma să lege partea de nord a Bucureştiului cu partea de sud. 
   În ianuarie 1986 se dă în exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 staţii:
– Piaţa Unirii II
– Tineretului
– Pieptănari (“Eroii Revolutie”)
– Ctin. Brâncoveanu
– Pţa. Sudului
– Apărătorii Patriei
– I M G B (“Dimitrie Leonida”)
– Depoul IMGB(“Berceni”)
   Cu această ocazie se uneşte a treia mare zonă industrială, IMGB, cu centrul capitalei şi astfel cine merge cu metroul, poate ajunge din centru (Pţa. Unirii) până la platforma industrială 23 August sau platforma industrială IMGB sau platforma industrială Militari (Industriilor) sau până în cartierul Giuleşti (Crângaşi). 
   În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piaţa Unirii II – Pipera) din magistrala II  compus din şase staţii:
– Universitate
– Pţa. Romană 
– Pţa. Victoriei 
– Aviatorilor 
– Aurel Vlaicu 
– Pipera
   Acest tronson trebuia dat în exploatare cu călători cu câteva luni mai devreme dar au existat întârzieri faţă de planificări. 
   În decembrie 1987* se dă în exploatare încă o staţie după staţia Crângaşi şi anume Gara de Nord , efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R. 
   În luna august 1989 se dă în folosinţă magistrala III care face legătura între staţia Gara de Nord şi staţia Dristor 2 având şase staţii:
– Pţa. Victoriei 1
– Stefan Cel Mare
– Obor
– Pţa. Iancului 
– Pţa. Muncii
– Dristor 2
   Cu această ocazie se închide inelul de metrou care încorporează centrul capitalei. 
   În anul 1990* se schimbă numele a două staţii:
– Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigorescu
– Pieptănari devine Eroii Revoluţiei   În mai 1991 se dă în exploatare staţia Antilopa şi segmentul dintre Republica şi Antilopa. 
   La sfârşitul anului 1992 se dă în exploatare staţia Basarab 1 construită între staţia Crângaşi şi staţia Gara de Nord. Această staţie va cuprinde în viitor şi staţia Basarab 2, staţie care va deservi Magistrala IV.
   Staţia este comună pentru călători dar, are linii separate care deservesc cele două magistrale I şi IV. 
   După 1990, având în vedere că distanţa dintre staţiile Armata Poporului (“Lujerului”) şi staţia Păcii era de circa 2,5 Km şi că, cartierul Militari, zona Piaţa Gorjului (zonă foarte aglomerată) era la mijlocul acestei distanţe, se ia hotărârea ca la Pţa. Gorjului să se construiască o nouă staţie. Lucrările au fost foarte anevoioase mai ales că trenurile trebuiau să circule. 
   În aceste condiţii s-a hotărât ca staţia să se construiască şi să se dea în exploatare împărţită în jumatate. Astfel, această staţie a fost dată în exploatare în două etape în anii 1994 şi 1998. 
   În anul 1994 s-a dat în exploatare jumătatea de staţie care desemna direcţia de mers dinspre Armata Poporului (“Lujerului”) spre Păcii iar în 1998 s-a dat şi cealaltă jumătate de staţie. 
Pe data de 1 Martie 2000 se da in exploatare magistrala IV de metrou avand 4 statii:- Gara de Nord II
– Basarab II
– Griviţa 
– 1 Mai
Pe data de 19 Noiembrie 2008 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură avand ca staţii:
– Nicolae Grigorescu II
– 1 Decembrie 1818 
– Policolor (actuala “Nicolae Teclu”) 
– Linia de Centură (actuala “Anghel Saligny”)
Pe data de 01 Iulie 2011 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Jiului si Parc Bazilescu avand ca statii :
– Jiului
– Parc Bazilescu

Cu 27 de ani în urmă, mai exact pe 24 ianuarie 1986, era dată în exploatare prima parte a Magistralei a II-a de metrou. Gândită să lege platformele industriale Pipera și IMGB de restul orașului, povestea acestei artere a metroului bucureştean a început în februarie ’82, atunci când s-a aprobat atât investiţia, cât şi lucrǎrile de construcţie. Acesta aveau sǎ se desfǎşoare în mare parte cu ajutorul scuturilor realizate de Întreprinderea 23 August. Excepţie de la aceastǎ tehnologie a fǎcut porţiunea cuprinsǎ între staţiile IMGB şi Piaţa Sudului, care a fost executatǎ în galerie deschisǎ, aşa cum s-a lucrat pe malul Dâmboviţei. În 1986, primele douǎ tronsoane ale Magistralei II erau terminate.

Tunel în săpătură deschisă

Conform ziarelor de atunci, odatǎ cu intrarea în exploatare a noii linii de metrou, s-au înfǎptuit prevederile stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului privind punerea la dispoziţia cetǎţenilor Capitalei, pânǎ la începutul acestui an, a 35 km de reţea a acestui modern şi eficient sistem de transport în comun. În spatele cuvintelor pompoase, mass-media vremii mai prezeciza faptul cǎ aceastǎ cale a metroului reprezinta un complex funcţional alcǎtuit dintr-un depou şi 6 staţii: IMGB, Apǎratorii Patriei, Piaţa Sudului, Pieptǎnari, Tineretului şi Piaţa Unirii 2. Ceea ce mass-media omitea să menționeze era faptul că stația Tineretului nu era încă finalizată, aceasta intrând în exploatare abia din aprilie ’86. Remarcăm de asemenea și lipsa stației Constantin Brâncoveanu. Aceasta avea să fie deschisă abia în decembrie 1988.

Stația Apărătorii Patriei

Gânditǎ ca o legǎturǎ directǎ între platforma industrialǎ Berceni, marele cartier de locuinţe cu acelaşi nume şi centrul  municipiului, noul bulevard subteran al metroului avea o lungime de 10,4 km. Înaugurarea lui a avut loc la început de an şi de cincinal, în staţia IMGB (azi Dimitrie Leonida). Aici, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1986, tovarǎşul Nicolae Ceauşescu a tǎiat panglica tricolorǎ, marcând astfel intrarea în exploatare a acestei noi magistrale a Metroului Bucureştean. O inaugurare „clişeizatǎ”, marca Nicolae Ceauşescu, identicǎ cu celelalte tǎieri de panglici de la metrou: aplauze şi ovaţii, tǎierea panglicii tricolore, cǎlǎtoria cu trenul inaugural şi semnarea în cartea de onoare a constructorilor metroului, urmând ca traficul de cǎlǎtori pe noua linie de metrou să fie deschis în ziua urmǎtoare. În prima zi de exploatare, numai prin staţia Unirii 2 au intrat peste 60.000 de bucureşteni. Majoritatea celor care au cǎlǎtorit în primele zile – notau ziarele vremii – au venit mai ales ca sǎ vadǎ. Între aceştia – Eugenia Dobre şi Ion Popescu, ambii muncitori la Electromagnetica: Am vrut sǎ-l vedem, înainte de a-l folosi, în drumul nostru spre muncǎ şi spre casǎ. Este frumos, dar mai înainte de toate este practic: punctual, rapid şi civilizat.

Tren nou într-o stație rebotezată recent: Dimitrie Leonida

După două decenii și jumătate de la inaugurare, Magistrala a II-a, arată precum o doamnă trecută de prima tinereţe. Doar trenurile care opresc în stațiile îmbătrânite par a fi rupte dintr-o altă lume. Albe, bombardierele merg aproape singure, grație conducerii simplificate. Și tot la capitolul schimbări putem nota actualizarea numelor stațiilor Depoul IMGB și IMGB. Din 2009, acestea se numesc Berceni, respectiv Dimitrie Leonida. Atunci, timpul nu mai avea răbdare…

Mihăiță ENACHE

TRENUL LUI MOS CRACIUN (1117 – 2117 HAGA) plecand din statia GARA DE NORD (M1) [HD]
Proudly powered by Siemens = alimentat cu mândrie de către Siemens

Se apropie sarbatoarea Craciunului, veche de peste doua milenii, raspandita pe tot globul, cea mai importanta sarbatoare a crestinilor.
Este timpul colindelor si al bradului impodobit!
Este timpul sa lasam Lumina din sufletele noastre sa ne apropie si sa ne aduca pace, bucurie si noroc!
Este timpul sa-l intampinam pe Mos Craciun!
Cu totii suntem emotionati amintindu-ne de copilarie, de darurile de Craciun pe care le-am primit si pe care le asteptam mereu!
Fiecare sarbatoare este un moment unic, iar in familie, bucuria celor mici poate fi sporita daca petrecem timpul impreuna, inconjurandu-i cu dragoste si caldura. Acum este momentul unei calatorii fermecate!
Administratia METROREX in parteneriat cu UNITATEA–Sindicatul Liber Metrou si Teatrul MASCA va invita sa pornim impreuna cu Trenul Copiilor spre Mos Craciun, prin Poarta Magica, in lumea minunata cu miros de cetina si clinchet de clopotei, a povestilor de iarna!
In ziua de 23 decembrie 2012 sunt invitati sa participe toti copiii care se afla in trecere prin metrou, cei pana la varsta de 7 ani vor fi insotiti de parinti sau de bunici. La ora 10:00 – plecare din statia de metrou Crangasi cu Trenul Copiilor pe ruta Petrache Poenaru – Grozavesti – Eroilor – Izvor – Piata Unirii 1 – Timpuri Noi – Mihai Bravu – Dristor 1 – Nicolae Grigorescu – Titan – Costin Georgian – Republica si retur de mai multe ori. Va fi distractie in tren cu Mos Craciun Clovnii Nazdravani si formatia Trubadurii, vor fi colinde si poezii.
Actiunea se va incheia in jurul orei 14:00.
Fie ca spiritul bland al Craciunului sa ninga asupra noastra, a tuturor, doar armonie , pace, sanatate si prosperitate!
Craciun Fericit si La Multi Ani 2012!

Ieri, reprezentanti Metrorex au aniversat 33 de ani de la INAUGURAREA Metroului Bucurestean.

Metrorex va invita DUMINICA 18 noiembrie 2012 incapand cu ora 11:00 la Ziua Portilor Deschise – vizita la Dispeceratul Central.
Programul continua cu Spectacol omagial sustinut de Teatrul Masca – Statui vivante (ora 12:30). Spectacolul isi propune sa ofere publicului calator momente de relaxare si sa demonstreze ca bucuria creatiei adevarate poate fi oferita si primita – adaugand valoare culturala unui spatiu public important, metroul din Bucuresti.

S.C. METROREX S.A. va doreste toate cele bune cu ocazia ZILEI METROULUI si va multumeste ca a-ti ales sa calatoriti cu metroul.

FILE DE POVESTE:

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în municipiul Bucureşti, încă din anul 1970 s-au prevăzut trasee majore de suprafaţă care să preia fluxurile de călători, însă acestea nu ofereau soluţii corespunzătoare şi condiţii prevăzute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, soluţie optimă atât pentru descongestionarea traficului de suprefaţă, cât şi pentru transportul călătorilor în condiţii de confort, siguranţă şi rapiditate sporită. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului.
La 15 februarie 1972 – se hotărăşte instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
La 25 noiembrie 1974 – se hotărăşte declanşarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte.
În februarie 1975 – se înfiinţează Întreprinderea Metroul Bucureşti care avea rolul de constructor al întregii reţele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor şi începe proiectarea trenurilor.
Metroul – ca şi orice altă construcţie a presupus şi presupune existenţa mai mult sau mai puţin îndelungată a şantierului şi datorită condiţiilor mai puţin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenţă sau aflaţi în trecere pe lângă el, şantierul ca atare nu a fost şi nu este privit în general cu prea multă simpatie.
“Primul ţăruş” al şantierului – cum se exprimă constructorii – a fost bătut la 20 septembrie 1975.
După acest eveniment aveau să treacă ceva mai mult de patru ani de şantier şi Bucureştiul intra în categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri în lume, sigur ştiindu-se că în 1974 Praga devenea al 50-lea oraş cu metrou în funcţiune.
Ritmul de construcţie în această primă etapă a fost de 2 km pe an, ceea ce în mod absolut nu înseamnă prea mult, dar faţă de o lucrare în premieră pe ţară, constituia un ritm bun. În scurt timp ritmul de construcţie avea să se dubleze, păstrându-se acelaşi până la încheierea lucrărilor şi la ultima magistrală. În continuare metroul s-a realizat într-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decât media înregistrată pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an.
Execuţia staţiilor de metrou în incintă de pereţi mulaţi cu capac, se bazează pe ideea utilizării pe perioada execuţiei planşeului de acoperiş al staţiei, ca element de sprijinire a incintei de pereţi mulaţi. În această idee, acoperişul staţiei se pretoarnă înainte de realizarea celorlalte elemente de structură rezemând pe pământ, pe capetele pereţilor mulaţi şi pe stâlpii metalici lansaţi în tranşee forate la adâncime.
Construirea de tuneluri în subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanţi din primele zile ale existenţei Întreprinderii Metroul Bucureşti. Această soluţie nu se putea definitiva până nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans şi montaj al bolţarilor prefabricaţi – scutul – producţia de bolţari ş.a.m.d.
Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede în ţară şi să fie în măsură să ţină frontul stratificaţiei, care urma să fie străbătută fiind în bună parte nisipoasă, iar instalaţiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasări. S-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar tacţionat cu sutare şi orizontale care rup taluzul de cădere a nisipului. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de Întreprinderea Metroul Bucureşti şi au fost executate la Întreprinderea 23 August Bucureşti.
În anul 1977 a fost înfiinţată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Căilor Ferate, iar la data de 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou.
Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transformă in “Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucureşti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, pentru satisfacerea interesului public, social şi de apărare civilă”. Totodată, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural şi strategic”.
În baza hotărârii nr. 482/24.06.1999 publicată în Monitorul Oficial 293/1999 se schimbă denumirea societăţii în “Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti – METROREX S.A.”.
Exploatarea, întreţinerea curentă şi reparaţiile infrastructurii şi materialului rulant se efectuează de regulă cu personal angajat al societăţii, distribuit în subunităţi de bază, după cum urmează: electroenergetică, electromecanică, semnalzare bloc comandă, automatizări şi telecomunicaţii, linii-tunele, administrare staţii, comercial, depouri şi uzina de reparaţii.
Sistemul de transport cu metroul este monitorizat şi coordonat permanent de un dispecerat central, care subordonează la rândul lui alte cinci dispecerate de ramură.
Metroul bucureştean are deja o configuraţie impunătoare care-l aşează printre cele mai moderne şi mai eficiente mijloace de transport urban. Construcţia lui continuă şi insuşi acest fapt confirmă încă o dată că Bucureştiul simte o nevoie acută de metrou.
La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor. Cele şase staţii sunt : – Semănătoarea
– Grozăveşti
– Eroilor
– Izvor
– Piaţa Unirii
– Timpuri Noi
Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a functionat cu calatori fiind singurul metrou care in perioada de probe a functionat cu calatori.
În decembrie 1984 se dă în exploatare porţiunea dintre Semănătoarea şi Crângaşi (o staţie).
Cu această ocazie se face legătura între cartierul Giuleşti – centrul Bucureştiului – Platforma industrială 23 August – Platforma industrială Militari (Industriilor).
În tot acest timp se lucra intens şi la construirea magistralei II, magistrală care urma să lege partea de nord a Bucureştiului cu partea de sud.
În ianuarie 1986 se dă în exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 staţii:
– Piaţa Unirii II
– Tineretului
– Pieptănari (“Eroii Revolutie”)
– Ctin. Brâncoveanu
– Pţa. Sudului
– Apărătorii Patriei
– I M G B (“Dimitrie Leonida”)
– Depoul IMGB(“Berceni”)
Cu această ocazie se uneşte a treia mare zonă industrială, IMGB, cu centrul capitalei şi astfel cine merge cu metroul, poate ajunge din centru (Pţa. Unirii) până la platforma industrială 23 August sau platforma industrială IMGB sau platforma industrială Militari (Industriilor) sau până în cartierul Giuleşti (Crângaşi).
În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piaţa Unirii II – Pipera) din magistrala II  compus din şase staţii:
– Universitate
– Pţa. Romană
– Pţa. Victoriei
– Aviatorilor
– Aurel Vlaicu
– Pipera
Acest tronson trebuia dat în exploatare cu călători cu câteva luni mai devreme dar au existat întârzieri faţă de planificări.
În decembrie 1987* se dă în exploatare încă o staţie după staţia Crângaşi şi anume Gara de Nord , efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.
În luna august 1989 se dă în folosinţă magistrala III care face legătura între staţia Gara de Nord şi staţia Dristor 2 având şase staţii:
– Pţa. Victoriei 1
– Stefan Cel Mare
– Obor
– Pţa. Iancului
– Pţa. Muncii
– Dristor 2
Cu această ocazie se închide inelul de metrou care încorporează centrul capitalei.
În anul 1990* se schimbă numele a două staţii:
– Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigorescu
– Pieptănari devine Eroii Revoluţiei

În mai 1991 se dă în exploatare staţia Antilopa şi segmentul dintre Republica şi Antilopa.
La sfârşitul anului 1992 se dă în exploatare staţia Basarab 1 construită între staţia Crângaşi şi staţia Gara de Nord. Această staţie va cuprinde în viitor şi staţia Basarab 2, staţie care va deservi Magistrala IV.
Staţia este comună pentru călători dar, are linii separate care deservesc cele două magistrale I şi IV.
După 1990, având în vedere că distanţa dintre staţiile Armata Poporului (“Lujerului”) şi staţia Păcii era de circa 2,5 Km şi că, cartierul Militari, zona Piaţa Gorjului (zonă foarte aglomerată) era la mijlocul acestei distanţe, se ia hotărârea ca la Pţa. Gorjului să se construiască o nouă staţie. Lucrările au fost foarte anevoioase mai ales că trenurile trebuiau să circule.
În aceste condiţii s-a hotărât ca staţia să se construiască şi să se dea în exploatare împărţită în jumatate. Astfel, această staţie a fost dată în exploatare în două etape în anii 1994 şi 1998.
În anul 1994 s-a dat în exploatare jumătatea de staţie care desemna direcţia de mers dinspre Armata Poporului (“Lujerului”) spre Păcii iar în 1998 s-a dat şi cealaltă jumătate de staţie.
Pe data de 1 Martie 2000 se da in exploatare magistrala IV de metrou avand 4 statii:- Gara de Nord II
– Basarab II
– Griviţa
– 1 Mai
Pe data de 19 Noiembrie 2008 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură avand ca staţii:
– Nicolae Grigorescu II
– 1 Decembrie 1818
– Policolor (actuala “Nicolae Teclu”)
– Linia de Centură (actuala “Anghel Saligny”)
Pe data de 01 Iulie 2011 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Jiului si Parc Bazilescu avand ca statii :
– Jiului
– Parc Bazilescu

Metroul românesc aniversează pe 19 noiembrie 33 de ani. Manifestările dedicate evenimentului au debutat aseară (14 noiembrie 2012) cu lansarea proiectului  Galeria din Galerie – proiect de artă urbană fotografică – ce se va derula în parteneriat cu  Asociaţia „Bucureştiul meu drag” în staţia de metrou Piaţa Unirii 1.

Proiectul a debutat cu o primă expoziţie de fotografii cu tema „Cu metroul prin Bucureşti”, ocazie cu care s-a lansat şi pliantul de promovare  a statiilor de metrou“Cu metroul prin Bucureşti”. Expozitia vă propune o călătorie prin intermediul fotografiilor, atât prin subteran cât şi prin punctele turistice ale Bucureştiului şi va putea fi vizitată în perioada 14 noiembrie -14 decembrie 2012.

In debutul vernisajului, călătorii au fost plăcut surprinşi  de cele trei tinere talentate, Ana Limban, Irina Movileanu și Camelia Ciobanu  membre ale Asociaţiei Arta nu muşcă ce au  susținut  un  superb recital de viori și violoncel, transformând peronul de metrou  – din nou – pentru ceva timp, în sală de concert. Staţia de metrou  a răsunat de aplauzele publicului numeros prezent la eveniment.

Metrorex  si prietenii artelor au oferit un regal de muzică şi imagine aseară în staţia de metrou Piaţa Unirii 1.

Metroul romanesc va aniversa 33 de ani de existenta pe 19 noiembrie 2012.
Avand in vedere ca in data de 19 noiembrie 2012 se vor implini 33 de ani de la punerea in functiune a primului tronson de metrou, Metrorex va invita la urmatoarele actiuni ce vor marca evenimentul:

FOTO ANDREI BIRSAN (FACEBOOk)

– Expozitie de fotografii cu tema „Cu metroul prin Bucuresti” in parteneriat cu Asociatia Bucurestiul meu drag.
Cu aceasta ocazie se va lansa si pliantul de promovare “Cu metroul prin Bucuresti”. Expozitia va propune o calatorie prin intermediul fotografiilor atat prin subteran cat si prin punctele turistice ale Bucurestiului.
Vernisajul expozitiei: miercuri 14 noiembrie 2012 -ora 19: 00 in statia Piata Unirii 1.
– Miniconcert de muzica clasica organizat in colaborare cu Asociatia “Arta nu musca”.
Calatorii s-au obisnuit deja sa coboare din trenul de metrou si sa-si dea intalnire cu arta.
Trenurile de metrou vin si pleaca necontenit. Viata pulseaza in subteran, totul se misca, totul e viu.
Trei tinere talentate : Ana Limban, Irina Movileanu si Camelia Ciobanu vor sustine cu ocazia aniversarii metroului un concert de viori si violoncel. Astfel, peronul de metrou se va transforma – din nou – pentru ceva timp, in sala de concert.
Data: miercuri 14 noiembrie 2012 – ora 18: 30 in statia Piata Unirii 1 in deschiderea expozitiei de fotografie.
– Spectacol omagial sustinut de Teatrul Masca – Statui vivante.
Spectacolul isi propune sa ofere publicului calator momente de relaxare si sa demonstreze ca bucuria creatiei adevarate poate fi oferita si primita – adaugand valoare culturala unui spatiu public important, metroul din Bucuresti.
Data: duminica 18 noiembrie 2012 incepand cu ora 12:30 in statia de metrou Piata Unirii 1.
– Ziua Portilor Deschise – vizita la Dispeceratul Central.
Bucurestenii sunt asteptati sa viziteze inima metroului, Dispeceratul Central. Vor afla de ce responsabilitatea pentru viata a mii de oameni in fiecare minut poate integra operatorul de trafic in categoria celor mai dificile profesii din lume. Data: duminica 18 noiembrie 2012 incepand cu ora 11:00.
– Intalnire cu oficiali ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii – in prezenta mass media – in statia Academia Militara.
Pe santierul viitoarei statii de metrou Academia Militara, ce face parte din tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucuresti, va avea loc o intalnire cu oficiali ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii precum si alti distinsi invitati – in prezenta mass-media.
Data: luni 19 noiembrie in intervalul orar 13:00 – 14:00.