Cu 27 de ani în urmă, mai exact pe 24 ianuarie 1986, era dată în exploatare prima parte a Magistralei a II-a de metrou. Gândită să lege platformele industriale Pipera și IMGB de restul orașului, povestea acestei artere a metroului bucureştean a început în februarie ’82, atunci când s-a aprobat atât investiţia, cât şi lucrǎrile de construcţie. Acesta aveau sǎ se desfǎşoare în mare parte cu ajutorul scuturilor realizate de Întreprinderea 23 August. Excepţie de la aceastǎ tehnologie a fǎcut porţiunea cuprinsǎ între staţiile IMGB şi Piaţa Sudului, care a fost executatǎ în galerie deschisǎ, aşa cum s-a lucrat pe malul Dâmboviţei. În 1986, primele douǎ tronsoane ale Magistralei II erau terminate.

Tunel în săpătură deschisă

Conform ziarelor de atunci, odatǎ cu intrarea în exploatare a noii linii de metrou, s-au înfǎptuit prevederile stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului privind punerea la dispoziţia cetǎţenilor Capitalei, pânǎ la începutul acestui an, a 35 km de reţea a acestui modern şi eficient sistem de transport în comun. În spatele cuvintelor pompoase, mass-media vremii mai prezeciza faptul cǎ aceastǎ cale a metroului reprezinta un complex funcţional alcǎtuit dintr-un depou şi 6 staţii: IMGB, Apǎratorii Patriei, Piaţa Sudului, Pieptǎnari, Tineretului şi Piaţa Unirii 2. Ceea ce mass-media omitea să menționeze era faptul că stația Tineretului nu era încă finalizată, aceasta intrând în exploatare abia din aprilie ’86. Remarcăm de asemenea și lipsa stației Constantin Brâncoveanu. Aceasta avea să fie deschisă abia în decembrie 1988.

Stația Apărătorii Patriei

Gânditǎ ca o legǎturǎ directǎ între platforma industrialǎ Berceni, marele cartier de locuinţe cu acelaşi nume şi centrul  municipiului, noul bulevard subteran al metroului avea o lungime de 10,4 km. Înaugurarea lui a avut loc la început de an şi de cincinal, în staţia IMGB (azi Dimitrie Leonida). Aici, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1986, tovarǎşul Nicolae Ceauşescu a tǎiat panglica tricolorǎ, marcând astfel intrarea în exploatare a acestei noi magistrale a Metroului Bucureştean. O inaugurare „clişeizatǎ”, marca Nicolae Ceauşescu, identicǎ cu celelalte tǎieri de panglici de la metrou: aplauze şi ovaţii, tǎierea panglicii tricolore, cǎlǎtoria cu trenul inaugural şi semnarea în cartea de onoare a constructorilor metroului, urmând ca traficul de cǎlǎtori pe noua linie de metrou să fie deschis în ziua urmǎtoare. În prima zi de exploatare, numai prin staţia Unirii 2 au intrat peste 60.000 de bucureşteni. Majoritatea celor care au cǎlǎtorit în primele zile – notau ziarele vremii – au venit mai ales ca sǎ vadǎ. Între aceştia – Eugenia Dobre şi Ion Popescu, ambii muncitori la Electromagnetica: Am vrut sǎ-l vedem, înainte de a-l folosi, în drumul nostru spre muncǎ şi spre casǎ. Este frumos, dar mai înainte de toate este practic: punctual, rapid şi civilizat.

Tren nou într-o stație rebotezată recent: Dimitrie Leonida

După două decenii și jumătate de la inaugurare, Magistrala a II-a, arată precum o doamnă trecută de prima tinereţe. Doar trenurile care opresc în stațiile îmbătrânite par a fi rupte dintr-o altă lume. Albe, bombardierele merg aproape singure, grație conducerii simplificate. Și tot la capitolul schimbări putem nota actualizarea numelor stațiilor Depoul IMGB și IMGB. Din 2009, acestea se numesc Berceni, respectiv Dimitrie Leonida. Atunci, timpul nu mai avea răbdare…

Mihăiță ENACHE