Foto: ZiuaNews

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) a fost în ultimii ani o vacă de muls pentru consilierii PDL din Comisia de Transport şi Infrastructură din Consiliul General al Capitalei. Strategia de dezvoltare a acestei Regii a fost foarte simplă: licitaţii trucate, achiziţii de la firme cu recomandare portocalie şi angajări pe baza carnetului de partid. Preocuparea pentru un transport public civilizat şi confortabil, respectul faţă de bucureştenii care se deplasează zilnic cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul ori grija faţă de banul public au fost doar declaraţii pentru sticla televizorului, date de cei care au condus Regia în ultimii zece ani.

RATB îşi desfăşoară activitatea pe baza unei aberaţii legislative. Astfel, Regia este subordonată doar Comisiei de Transport şi Infrastructură din CGMB, şi nicidecum primarului general, Primăriei Generale a Capitalei sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Practic, cei şapte consilieri ai Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din CGMB sunt cei care dirijează transportul public de suprafaţă din Bucureşti şi păstoresc activitatea celor 11.000 de angajaţi ai Regiei.

Contract semnat pe fugă

Când cei şapte consilieri generali validaţi în această vară ca membri ai Comisiei de Transporturi şi Infrastructură au avut primul contact cu activitatea RATB, s-au luat cu mâinile de cap. După principiul < din orice activitate trebuie să iasă ceva >, ultimii doi directori generali ai Regiei – numiţi de către PDL -, Adrian Criţ şi Viorel Popescu, au transformat RATB într-o fabrică de făcut bani pentru ei şi pentru grupul lor de interese. Pentru a stopa jaful financiar şi patrimonial, consilierii din Comisia de Transporturi şi Infrastructură i-au revocat pe toţi membrii Consiliului de Administraţie de la RATB, inclusiv pe directorul general Viorel Popescu, pe care, însă, conform legii, l-au lăsat interimar la şefia Regiei, până la desemnarea unui nou director.

Din postura de director interimar al RATB şi fără să existe Consiliu de Administraţie, Viorel Popescu a parafat un contract care i-a lăsat mască pe angajaţi, după care s-a făcut nevăzut, ştiind că oricum va fi demis. „În data de 24.09.2012, directorul interimar al RATB, domnul Viorel Popescu, a semnat un contract de închiriere a parcării pentru autovehicule de la autobaza Floreasca, cu firma Biavati Events SRL Bucureşti. Acest contract prevede dreptul firmei Biavati Events SRL de a folosi parcarea de vineri ora 12.00, până duminică ora 24.00, pe o perioadă de cinci ani”, se precizează în sesizarea adresată CGMB de către Petre Roşculescu, preşedintele Sindicatului Publictrans Bucureşti. Firma care a închiriat parcarea RATB de la autobaza Floreasca este deţinută de către Mihale Costela şi Stelian Calaigiu, care mai controlează încă patru firme înregistrate în Bucureşti – Calderoni Imobiliare, Exes Travel Internaţional, TNY Internaţional Invest şi Calderoni Internaţional Construct. Cei doi asociaţi se obligă prin contractul încheiat cu directorul interimar Viorel Popescu să achite 3 euro/ mp/ lună, pentru cei 624 mp închiriaţi de la RATB. Adică, timp de cinci ani, vor vira lunar în casieria RATB, suma de 1.872 de euro.

„Credem că a existat o sumă consistentă la semnătură”

„Nu ştim cum a fost posibil ca un director demis să semneze un contract de închiriere pe un teren care este proprietatea Primăriei Capitalei. Nu ştim de ce nu a fost oprit de ceilalţi directori. Nu credem că sumele încasate prin încheierea acestui contract au rolul de a îmbunătăţi activitatea de transport, ci mai degrabă credem că a existat o sumă consistentă la semnătură”, se menţionează în sesizarea Sindicatului Publictrans.

Liderul de sindicat Petre Roşculescu susţine că „serviciile de noapte destinate salariaţilor au fost desfiinţate şi, în această situaţie, conducătorii auto angajaţi ai RATB depind de autoturismele proprietate personală pentru a veni la serviciu şi a ieşi în traseu cu autobuzele la ora 4 dimineaţa”, iar „prin această decizie îi privăm pe aceşti oameni de locul de parcare de la serviciu, nemaiavând unde să-şi parcheze autoturismele”.

Miză imobiliară

Surse din cadrul RATB au precizat pentru ZIUAnews că autobaza Floreasca este vânată de mult timp de către așa-numiții rechini imobiliari, iar contractul de închiriere al parcării este un prim pas prin care aceştia au pus piciorul în incinta autobazei. Între timp, directorul Viorel Popescu a fost demis, iar în locul său a fost numit Adrian Câmpurean. „Când am aflat de închirierea parcării de la autobaza Floreasca, am crezut că nu este adevărat, dar când am văzut contractul, am rămas interzis. Din punct de vedere legal, contractul este nul. Cum să închiriezi un teren al primăriei, când tu eşti suspendat şi nu ai nici Consiliu de Administraţie? Acum încercăm să găsim modalitatea legală de reziliere a contractului, pentru ca angajaţii RATB să-şi poată parca maşinile, iar cine a semnat acest contract, să răspundă în faţa legii”, a declarat, pentru ZIUAnews, directorul general Adrian Câmpurean.

Foto: ZiuaNews

Începând din data această lună, plata prin SMS a abonamentului RATB de o zi, valabil pe toate liniile urbane, este posibilă şi în reţeaua de telefonie mobilă RCS & RDS.

Abonamentul poate fi achziţionat de utilizatorii serviciilor Digi Mobil din reţeaua RCS & RDS printr-un SMS conţinând litera A, transmis la numărul 7456. Abonamentul este valabil până la orele 24:00 ale zilei în care a fost transmis SMS-ul. Solicitantul primeşte confirmarea activării abonamentului la interval de doar 15 – 30 secunde, printr-un alt SMS, primit pe telefonul său mobil.

Preţul SMS-ului de activare a abonamentului RATB de o zi este de 1,75 Euro, fără TVA şi echivalează cu preţul titlului de călătorie.

Odată cu confirmarea plăţii, abonatul Digi Mobil primeşte un cod de control alocat titlului de călătorie achiziţionat, cod pe care îl va prezenta controlorilor care ar putea solicita dovada plăţii călătoriei. Codul de control este valabil doar pentru telefonul mobil de pe care s-a trasmis SMS-ul de activare a titlului de călătorie.

Proiectul pilot, iniţiat de RATB începând din luna iulie, pe liniile expres 780 şi 783, ce presupune prezenţa unui reprezentant al corpului de control al Regiei în fiecare vehicul aferent celor două linii, s-a bucurat de un real succes, precum şi de aprecierea călătorilor care utilizează traseele respective.

Reprezentantul corpului de control al Regiei monitorizează fluxul de călători şi oferă informaţii privind achiziţionarea şi validarea titlurilor de călătorie.

Proiectul se înscrie în demersurile RATB de îmbunătăţire a serviciilor oferite publicului călător, prin aplicarea unor noi proceduri de monitorizare a activităţii de control şi crearea unor condiţii de transport civilizat.

De asemenea, se urmăreşte ca publicul călător să conştientizeze importanţa plăţii serviciului de transport, precum şi a validării titlurilor de călătorie, inclusiv a abonamentelor.

Ca urmare a aplicării noii metode de monitorizare a activităţii de control, călătoriile frauduloase pe aceste linii au fost eliminate, iar validările au crescut semnificativ. De asemenea, s-a înregistrat şi o creştere a încasărilor la punctele de vânzare situate pe traseul liniilor expres, datorită prezenţei permanente a agentului de control în mijloacele de transport.

Având în vedere rezultatele obţinute, proiectul a fost extins şi pe linia 254, iar în perioada următoare, va fi implementat pe toate liniile de transport public ale RATB.

În ziua de 15 august 2012, mijloacele de transport ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti vor circula după un program corespunzător unei zile de duminică.

De asemenea, orarul de funcţionare al centrelor de emitere şi reîncărcare carduri de transport va fi adaptat programului unei zile de sâmbătă.

Regia Autonomă de Transport Bucureşti a avut o evoluţie uimitoare în ultimii 140 de ani. Tehnologia de azi, cu autobuze supraetajate sau cu sistemul cardurilor în loc de biletele de hârtie, a luat naştere din tramvaie trase de cai sau din primul troilebuz românesc, cu scaune din plastic şi volan din lemn.

„Adevărul” vă prezintă istoria RATB, compania de transport public indispensabilă pentru bucureşteni. Astfel:

1871: Se înfinţează prima „Societate Română de Tramvaiuri”, pe străzile Bucureştiului văzându-se primele tramvaie tractate de cai

1894: Se dă în folosinţă prima linie electrică pentru tramvaie pe traseul Obor-Cotroceni

1909: Se adoptă Legea pentru înfinţarea „Societăţii Comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în Bucureşti” (noua concesiune se va numi S.T.B.)

1921: Începe o nouă perioadă de dezvoltare a S.T.B., ajungând cea mai importantă societate de transport public din ţară

1923: Au fost achiziţionate vagoane „THOMPSON-HOUSTON” şi două convertizoare de 1.000 kw/unitate de la firma „SIEMENS-SCHUCKERT”

1924: Ia fiinţă primul laborator de psihologie experimentală aplicată din România

1929: Încetează circulaţia tramvaielor cu cai

1936: Societatea obţine exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie şi autobuze pentru Bucureşti
Capitala avea o suprafaţă de 31.000 de hectare, inclusiv 12 comune suburbane pentru care societatea asigura transportul
Parcul de autobuze era de 392 de bucăţi (Renault, Chevrolet şi Henschel), funcţionând pe 22 de trasee cu 131 kilometri cale dublă

1937: Se inaugrează Policlinica S.T.B. pentru salariaţii societăţii şi familiile lor
În această perioadă, societatea avea case de odihnă la Techirghiol şi Timişul de Sus în exclusivitate pentru angajaţii săi

1949: Se înfinţează prima linie de troleibuz (Piaţa Victoriei-Hipodromul)

1950: Societatea comunală a tramvaielor din Bucureşti se transformă în „Întreprinderea de Transport Bucureşti” (I.T.B.), în acea vreme existând 27 de trasee de tramvaie şi 24 de trasee de autobuze
Numărul salariaţilor era de 11.000, fiind a doua întreprindere din ţara ca număr de angajaţi, după U.D. Reşiţa (22.000 de salariaţi)

1951: Se dă în folosinţă vagonul de mare capacitate pe patru osii, realizat în atelierele I.T.B.

1955: Se realizează în atelierele I.T.B. prototipul troleibuzului românesc

1962: Se înfiinţează staţie de calcul mecanografic şi evidenţa mecanizată (preluare date)

1963: Ia fiinţă Dispeceratul Central de Circulaţie

1965: Se dezvoltă sistemul energetic I.T.B. şi începe construcţa primelor substaţii cu redresoare de siliciu

1971: Se dă în exploatare vagonul dublu articulat V3A, fabricat în Atelierele Centrale I.T.B.
În perioada 1972-1980, I.T.B. era a patra întreprindere de transport urban din lume sub aspectul mărimii parcului de vehicule, al suprafeţei deservite şi al numărului de salariaţi
La vârf, parcul depăşea 2.500 de autobuze, 800 de tramvaie şi 700 de troleibuze, având 35.000 de salariaţi

1974: Se înfiinţează Oficiul de Calcul I.T.B., ulterior Centrul de Calcul

1977: Se realizează noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu şina înglobată în dale de beton

1980: Se realizează troleibuzul dublu articulat

1983: Se realizează prima linie de tramvai peste Podul Grant şi se introduce vagonul cu două posturi de comandă şi uşi pe ambele părţi

1984: Se dă în funcţiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul autoritar de supraveghere şi dirijare a traficului, asistat pe calculator

1985: Se construiesc primele tramvaie pentru alte oraşe (primul lot este pentru Constanţa, apoi pentru Ploieşti, Craiova, Braşov)
Perioada 1981-1989 a reprezentat un declin pentru transportul urban de suprafaţă „justificat” la acea vreme prin dezvoltarea transportului public subteran (metroul) şi prin criza energetică

1988: Se înfiinţează Dispeceratul electronic, lucrând în timp real
Se fabrică cel de-al 500-lea tramvai V3A. Se realizează trenul urban format dintr-un vagon motor şi două remorci EPN3A

1990: Întreprinderea de Transport Bucureşti se transformă în Regia Autonomă de Transport Bucureşti, prin Decizia Primăriei Municipiului Bucureşti
Se elaborează o nouă strategie privind funcţionarea şi dezvoltarea transportului public de suprafaţă din Capitală
Are loc desprinderea unităţilor de taximetre şi maxi-taxi de R.A.T.B.

1991: Are loc constituirea Uniunii Române de Transport Public – U.R.T.P., al cărei membru fondator esti şi R.A.T.B.
150 de autobuze noi, decorate cu reclama CAMEL, marchează începutul activităţii de publicitate
Sunt aduse 22 de autobuze SAURER din Elveţia care, ulterior, în anul 1995, sunt transformate în troleibuze la Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale
Sunt aduse 70 de autobuze SAVIEM din Franţa şi date în exploatare pe liniile EXPRES. Policlinica – Spital este preluată de la Ministerul Sănătăţii şi integrată în R.A.T.B.

1992: R.A.T.B. beneficiază de asistenţă tehnică prin programul PHARE, în valoare de 2,3 milioane de ECU (actuala monedă euro)

1993: Are loc licitaţia Băncii Mondiale privind realizarea unui studiu de optimizare a transportului public, în urma cărei firma TRANSURB CONSULT din Bruxelles a elaborat un studiu pentru reorganiarea transportului public în Bucureşti

1994: Primele autobuze moderne DAF intră în dotarea R.A.T.B.

1995: Se dau în folosinţă primele autobuze SAURER transformate în troleibuze

1996: Se dă un concurs pentru ocuparea postului de manager al R.A.T.B. şi se încheie, astfel, apare primul contract de management al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti
Regia intră ca parteer în proiectul CAPTURE, cu finanţare de la Comunitatea Europeană, privind cercetarea impactului măsurilor fiice menite a promova transportul public
Intră în exploatare sistemul electronic de percepere a taxei de călătorie pe autobuzele EXPRES, utilizând cartele magnetice. Încep lucrările de construcţie la noul sediu

1997: În luna ianuarie, R.A.T.B. intră ca partener în proiectul de cercetare DANTE, cu finanţare de la Comunitatea Europeană

1998: Prin programul internaţional PHARE, R.A.T.B., împreună cu Cie Consult, a realizat un studiu de prefezabilitate pentru transportul public din Municipiul Bucureşti
R.A.T.B. organizează conferinţele finale ale celor două proiecte europene: DANTE şi CAPTURE destinate optimizării transportului public de suprafaţă
Firma de consultanţă HTA din Olanda a studiat posibilitatea transformării liniei de tramvai 41 în metrou uşor
A început implementarea sistemului informatic integrat SAP R/3, printr-un proiect pilot
Se realizează prototipul tramvaiului TATRA modernizat. Se construieşte substaţia electric de tracţiune Grozăveşti, se modernizează autobazele Pipera şi Nordului

1999: Se împlinesc 90 de ani de la înfiinţarea S.T.B.

2000: Are loc modernizarea primului vagon de tramvai V3A – 93M cu bogiuri motor
Se realizează un troleibuz prototip cu podea coborâtă şi acţionare în curent alternativ EA 812, cu şaşiu MAN şi caroserie AUTODROMO, precum şi un prototip de autobuz cu podea joasă. cu şaşiu DAF – SB 2 şi caroserie din aluminiu tip HESS
Este dat în folosinţă Complexul de Sănătate R.A.T.B., în cadrul căruia sunt oferite şi servicii de fizioterapie, kinetoterapie, terapie respiratorie si electroterapie
Intră în exploatare linia de tramvai modernizată pe strada Zetari – Alexandru Anghel, în lungime de 3,3 kilometri cale simplă
Este pusă în funcţiune substaţia electrică de tracţiune Griviţa – modernizată cu o capacitate de 2 x 2500 Amperi
Se constituie Secţia 25 de Poliţie pentru Transportul Public. Începe introducerea sistemului SAP R/3
Este lansată iniţiativa R.A.T.B. PLUS pe 3 linii – 104, 21 si 86

2001: Intră în dotarea R.A.T. B. instalaţiile sistemului de reducere a poluări GPL

2002: Se dă în folosinţă prima linie de metrou uşor din ţară pe traseul liniei 41 de tramvaie
Această lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 kilometri de linii de tramvaie din sud-vestul oraşului, printr-o cofinanţare asigurată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti şi Banca Europeană de Investiţii

2003: Începe proiectul de modernizare a liniei de tramvai 32, de la Depoul R.A.T.B. Alexandria, la Piaţa Unirii, parte a proiectului mai amplu de modernizare şi reabilitare a zonei de Sud-Vest a Capitalei
Urmează realizarea şi prezentarea noului tip de tramvai BUCUR 1 – V2ST
Este testat în Bucureşti serviciul de Car Sharing

2004: Continuă modernizarea şi reabilitarea liniei de tramvai 35 pe Bulevardul Preciziei, Valea Cascadelor, Bulevardul Timişoara până la Bulevardul General Vasile Milea, cât şi la linia de tramvai 12, pe Şoseaua Giurgiului şi Şoseaua Viilor
Se demarează lucrările de modernizare a depourilor Alexandria şi Militari
Are loc licitaţia pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de ticketing pentru transportul public
Se împlinesc 80 de ani de la înfiinţarea laboratorului psihologic, 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Tramvaie Bucureşti şi 110 ani de la lansarea primului vagon electric pe străzile Capitalei

2005: Se realizează şi se dau în exploatare primele vagoane de tramvai cu podea parţial coborâtă în zona de mijloc

2006: Se finalizează lucrările de modernizare la depourile Alexandria, Militari şi Giurgiului

 
Intră în exploatare primul lot de 400 de autobuze Mercedes din cele 500 de autobuze modern Mercedes ce au fost achiziţionate în perioada 2006 – 2007

Începe implementarea unui nou sistem de ticketing pentru transportul public
Sistemul are la bază tehnologia cardurilor fără contact, care vor înlocui, treptat, abonamentele de carton şi biletele de hârtie
Se demarează lucrările de modernizare ale depoului Dudeşti

2007: Se realizează primul vagon de tramvai cu podea joasă (V3A modernizat)
Intră în exploatare primele troleibuze dintr-un lot de 100 CITELIS T

2008: Intră în exploatare un loc de 400 de autobuze marca Mercedes CITARO din cele 500 care au fost achiziţionate în perioada 2008-2009, autobuze dotate cu motor EURO 4, intalaţie de aer condiţionat în salonul călătorilor, monitor LCD pentru informarea călătorilor şi sistem de supraveghere video

2009: Se modernizează linia de tramvai pe Şoseaua Mihai Bravu, între Bucur Obor şi Calea Vitan
Se aniversează 100 de ani de la constituirea Societăţii Comunale a Tramvaielor Bucureşti (S.T.B.)

Se modernizează 16 tramvaie la Uzina R.A.T.B.. Se achiziţionează 65 de cabine pentru vânzare de bilete şi abonamente

2010: R.A.T.B. şi Siemens pun bazele unui parteneriat R.A.T.B. urmând să producă, în uzina proprie, module complete de caroserie pentru tramvaiele Siemens. R.A.T.B. şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti încheie un protocol de colaborare, în scopul asigurării unui transport corespunzător pentru cetăţenii Capitalei
Se înfiinţează nouă trasee turistice către mănăstirile din jurul Bucureştiului, în urma unui parteneriat între R.A.T.B. şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Se modernizează 16 tramvaie la Uzina R.A.T.B.
Se realizează patru tramvaie cu podea parţial coborâtă, în cadrul Uzinei R.A.T.B.

2011: Se încheie un parteneriat între R.A.T.B., Astra Vagoane Arad şi Siemens, în vederea fabricării de tramvaie Imperio cu podea joasă, complet coborâtă

Se semnează protocolul de colaborare între Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor antisocial care au loc în vehiculele regiei
Clasicele bilete de hârtie au fost scoase din circulaţie, R.A.T.B. optând pentru utilizarea exclusivă a instrumentelor moderne de taxare
Se demarează lucrările deretehnologizare a liniei de producţie a tramvaielor din cadrul Uzinei R.A.T.B.
Se înfiinţează 23 de linii de autobuze cu program de circulaţie nocturnă

Se înfiinţează „Bucharest City Tour”, primul traseu turistic din Bucureşti

150 de Mercedesuri Citaro zac în depouri fără roţi şi piese de schimb
Culmea culmilor la RATB! Cum e să ai 1.000 de autobuze de ultimă generaţie, dar să nu fii în stare să le asiguri un adăpost? Dar oare cum o fi să ţii 150 dintre ele pe butuci, pe motiv că nu ai pneuri să le scoţi pe traseu?
Bucureştenii care aşteaptă zilnic autobuzele în staţii ar spune că e anormal. Însă noi spunem că e revoltător. De circa patru luni, 150 de autobuze Mercedes Citaro zac în depouri, pe butuci, fiindcă Regia de transport nu are piese de schimb şi pneuri noi ca să le scoată pe trasee. Cele 150 de maşini valorează 28,2 milioane de euro şi fac parte din lotul de 1.000 de bucăţi achiziţionate de Municipalitate în 2007.
Autobaza Titan- Vehiculele de 188.000 de euro bucata zac în autobază, fără piese de schimb
„În fiecare dintre cele opt autobaze RATB există câte 15-20 de vehicule care stau degeaba din această cauză. Şoferii sunt trimişi acasă fiindcă maşinile nu pot circula fără roţi”, ne-a spus Florian Tudor Ivan, preşedintele sindicatului APT din RATB.
La sfârşitul săptămânii trecute, circa 15 reprezentanţi ai sindicatelor au protestat în faţa sediului RATB pentru a cere conducerii Regiei măsuri urgente pentru punerea în circulaţie a autobuzelor trase pe dreapta.
Autobuzele nu mai respectă orarul obişnuit. Bucureştenii aşteaptă mai multe minute în staţii
Reprezentanţii Regiei spun că vehiculele au fost blocate în depouri fiindcă procedura de achiziţie a cauciucurilor e greoaie. „În momentul de faţă, există o procedură de achiziţie de pneuri, publicată în SEAP la 20 martie 2012, care a fost contestată în data de 8 iunie 2012 şi care se află în procedurile de soluţionare la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). În funcţie de răspunsul CNSC, se va face achiziţia de anvelope”, ne-au răspuns oficialii RATB. Până la rezolvarea situaţiei, bucureştenii de pe aproape toate liniile de autobuze sunt nevoiţi să aştepte mai multe minute în staţii fiindcă numărul maşinilor e acum mai mic.

Click! spune
RATB are în prezent 1.333 de autobuze, din care: 7 Mercedes Euro 3, fără aer condiţionat: 500 7 Autobuze Mercedes Euro 4, cu aer condiţionat: 500 7 Alte autobuze: 333 7 Preţ achiziţie Mercedes: 188.000 euro
«Ne pregătim să cumpărăm pneuri» Viorel Popescu, director general RATB
„Există o procedură de achiziţie de pneuri, care a fost contestată. În funcţie de răspunsul CNSC, se va face achiziţia de anvelope”.

RATB are nevoie de 150 de troleibuze noi, dar Primăria Capitalei îi dă bani doar pentru cinci. De autobuze şi tramvaie nu mai sunt bani deloc.
Viorel Opescu, directorul general al Regiei Autonome de Transport București (RATB), a declarat, pentru Economica.net, că Primăria Generală, condusă de Sorin Oprescu, îi dă bani doar pentru achiziția celor cinci troleibuze, în valoare de 1,7 milioane de euro. Programul de achiziţii este însă departe de ceea ce se voia în urmă cu trei ani şi de necesităţile oraşului. În 2009, Consiliul General aprobase un plan de achiziţie a 150 de troleibuze din care nu s-a mai cumpărat nimic pentru că Primăria nu a dat banii necesari.

Potrivit lui Viorel Popescu, achiziţii de autobuze nu sunt prevăzute, însă parcul de tramvaie se va îmbogăţi cu opt Bucur până la finele anului. Acestea nu presupun o achiziţie pentru că sunt făcute chiar de RATB la Atelierele Centrale Bucureşti.

Parcul de vehicule RATB numără 302 troleibuze, 507 tramvaie şi 1.333 autobuze. Dintre acestea, troleibuzele au gradul de uzură cel mai mare.

http://b365.realitatea.net/news/viorel-popescu-ratb-are-bani-sa-cumpere-doar-cinci-troleibuze/

Regia Autonomă de Tranport București a încheiat un acord-cadru în valoare de aproape un milion de euro pentru achiziția de carduri fără contact. Produsele vor putea fi utilizate în mijloacele de transport în comun RATB, Metrorex și ale altor șase operatori de transport.

RATB cumpără carduri de aproape un milion de euro. Mai exact regia de transport a încheiat un acord-cadru în valoare de 924.841 euro pentru furnizarea de carduri fără contact. În baza acestui acord vor fi achizționate minim 1.084.000 bucati carduri și maxim 1.971.000 bucati, se arată în documentația de atribuire din sistemul electronic de achiziții publice.

Durata de utilizare a cardurilor reîncărcabile va fi de minim 100.000 de cicluri de scriere și zece ani durata de retenție a datelor. Pentru cardurile de unică folosință durata normală de utilizare va fi de minim doi ani.

Cardurile fără contact vor fi rezistente la temperaturi cuprinse între -25 grade celsius și +50 grade. Produsele au o garanție de 24 de luni.

De asemenea, RATB va cheltui aproximativ 100.000 de euro pentru echipamente informare vizuală și auditivă a călătorilor în tramvai. Potrivit unui anunț de participare, regia de transport intenționează să încheie un acord-cadru pentru achiziționarea a până la 15 seturi de astfel de echipamente.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, susține că a somat din nou RATB miercuri din cauza stării jalnice în care se află cabinele de așteptare în unele stații de autobuz de pe raza sectorului.
Cristian Popescu Piedone susține că a atenţionat RATB în repetate rânduri, ultima dată chiar în luna mai a acestui an, solicitând demararea de urgenţă a unui program de reabilitare a cabinelor deteriorate din staţii, însă Regia nu ar fi luat măsuri în acest sens.

În consecinţă, pentru a conferi un aspect estetic şi salubru domeniului public, edilul Sectorului 4 a dispus emiterea unor somaţii, prin care atenţionează RATB să remedieze urgent această situaţie întrucât administrația locală nu bare atribuții în acest sens.

“Cetăţenii trebuie să ştie a cui este vina pentru starea deplorabilă în care se găsesc aceste staţii. Ele trebuie să fie funcţionale şi salubre, pentru a găzdui în siguranţă călătorii pe parcursul aşteptării mijloacelor de transport. Eu nu voi tolera ca eforturile noastre, de a conferi Sectorului 4 un aspect curat şi civilizat, să fie zădărnicite de nepăsarea unora care, se pare, uită că se află în slujba cetăţenilor, pe care trebuie să îi respecte! Vă somez să vă achitaţi responsabil de obligaţii, în caz contrar, îmi rezerv dreptul, ca Primar, de a adopta orice tip de demers care mă va ajuta să protejez interesele locuitorilor Sectorului 4″, a declarat primarul Cristian Popescu – Piedone care a adăugat că inspectorii administrației locale au inventariat toate stațiile RATB de pe raza Sectorului 4, aflate în stare deplorabilă.

Cele mai distruse stații sunt amplasate, conform Primăriei Sectorului 4, pe arterele Constantin Istrati, Giurgiului, Olteniţei, unde geamurile de la copertine şi lateralele de protecţie au fost vandalizate, fiind în prezent sparte. Cioburile rămase, precum şi ramele ruginite în care au fost încastrate geamurile, la fel ca şi barele de protecţie rupte sau îndoite, pe lângă aspectul total inestetic indus, reprezintă acum adevărate „capcane”, punând în pericol siguranţa călătorilor, susține administrația locală.

În replică, RATB susține că nu este responsabilă de amenajarea și întreținerea stațiilor mijloacelor de transport public conform O.G. nr. 27/2011 care specifică la art. 55 că “Amenajarea, semnalizarea rutieră şi întreţinerea staţiilor publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate se asigură de administratorul drumului sau deţinătorul acestuia, după caz”.

“Staţiile de autobuze şi troleibuze nu se află în administrarea sau întreţinerea RATB. Regia are în răspundere doar mentenanţa staţiilor de tramvaie. Pentru staţiile de tramvai, în cadrul Programului de înfrumuseţare derulat în acest an, Regia a planificat şi executat atât lucrări de curăţare a afişelor lipite pe mobilierului stradal, cât şi de remediere a deficienţelor”, au precizat oficialii RATB într-un comunicat de presă remis la redacție.

http://b365.realitatea.net/news/piedone-vrea-sa-scoata-capcanele-din-statiile-ratb/